PACIENT în ROMÂNIA

Azi m-am simţit neputincioasă în faţa unui sistem sanitar plin de lipsuri si ghiolbani. Normal, medicii şi asistentele preferă un job în străinătate. Conform Adevarul.ro fie că alegi Olanda, Germania sau Franţa salariu este de peste 2000 de euro pe lună, condiţiile sunt mult peste ceea ce avem noi, iar medicii sunt susţinuţi şi ajutaţi să-şi continue specializările. Privind toate acestea, nu pot decât să-i felicit că au ales un alt sistem. Aici, în schimb au rămas asistentele nesuferite, pentru care cafeaua şi ţigara sunt mai importante decât drena pusă aiurea în vena unui pacient. Şi totuşi nu judec, doar vă arăt o frântură din realitatea unui sistem aflat în paragină. 

Zilele trecute mama unui amic s-a internat în spitalul F din Bucureşti,pentru o operaţie simplă. Şeful de secţie  chirurgie, luni dimineaţa la ora 8 era prea nervos şi deranjat, probabil, de mulţimea de lume care aştepta pe coridor să intre la diferite cabinete. Un rezident a încercat să-l anunţe despre următoare operaţie. Vă vine sau nu să credeţi, răspunsul magic a fost "da mai lasa-mă mă în p...mea"....restul imaginaţi-vă singuri. Trecând de aceasta etapă grosolană, oamenii şi-au continuat aşteptarea. Dar surpriză, daca vrei să trăieşti, să nu-ţi fie rău într-o zi de luni. Pe sistemul "lunea nici iarba nu creşte", medicii vin dupa vreo 2 ore de la începerea programului, iar asistentele enervate că le-ai deranjat îţi trântesc uşa în nas. După ce au pierdut o zi întreagă acolo au fost informaţi că nu sunt paturi şi mai ales nu are cine să te opereze, dar "vă contactăm noi". Noi acesta, nu i-a uitat după ce le-a vârât nişte bănuţi, că totuşi era necesar să se opereze. Şi i-a contactat miercuri. Joi la operaţie  le-a spus în faţă "500 de lei operaţia, 300 de lei anestezistul şi dacă apar complicaţii mai vorbim". Operaţia, din fericire nu a avut complicaţii. Însă i-a aşteptat o altă surpriză.  Calmante în spital nu aveau,dar nimeni nu s-a sinchisit măcar să-i anunţe.Asta înainte de a începe durerile groaznice de după operaţie. Asistenta foarte voalat le-a spus "Nu avem calmante,ne pare rău! Dacă vreţi să cumpăraţi dumneavoastră, daca nu asta e...". Dupa ce a primit calmantele şi a fost rugată să i le administreze pacientei cât mai repede, s-a gandit să se răţoiască puţin " eu stiu să-mi fac treaba, să stiţi"...nu zău? Eu nu am sesizat! Şi după câteva zile, a urmat şi ziua de externare. Medicul binevoitor şi-a chemat pacienta, a informat-o despre interdicţiile avute şi apoi i-a spus " şti ,mai dă şi dumneata ceva, pentru ajutorul meu. Cât poţi!".

Iată sistemul în care trăim. Sunt convinsă că îl ştiţi şi că v-aţi lovit de toate aceste episoade în parte. Chiar şi eu m-am lovit de câteva ori de ele şi mi-am promis să evit pe cât pot spitalele de stat. Sincer, eu am ales sistemul privat. Nu stau la coadă, se respectă programarea, asistentele sunt drăguţe. Iar medicii, am doar cuvinte de laudă. Profesionalismul şi promptitudinea acestora au fost la înălţimea celor de afară. Conform ZF patru din 10 medici lucrează doar în sistemul privat. De ce? Răspunsul îl găsim chiar la omul din interior: "Sunt momente când echipamentele de la stat nu funcţionează (…), iar venitul pe oră este la mai puţin de jumătate la stat. Prefer să merg două ore la privat…", spune Gheorghe Iana, profesor universitar, care conduce clinica de radiologie şi imagistică din cadrul Spitalului Universitar Bucureşti şi care colaborează şi cu centrul medical Elim din Bucureşti.(sursa ZF).

Dar chiar şi aşa, cel mai mult suferim noi pacienţii. Sunt oameni care nu-şi permit să meargă în acest sistem privat. Ei ce să facă domnule Ministru?

Voi ce întâmplări aveţi cu sistemul sanitar? Şi unde alegeţi să vă trataţi?

Sursa foto:paginamedicala.ro