miercuri, 13 aprilie 2011

Fără Mădălina...

Mă uit foarte rar la emisiunile gen tabloid. Asta pentru că nu am timpul necesar, iar atunci când deschid Tv-ul urmăresc canalele de ştiri şi documentarele. În schimb, recunosc, mai arunc câte un ochi asupra tabloidele. Şi de fiecare dată mă cutremur de prostia şi nesimţirea unora. Astăzi însă m-am ingrozit.
Anca Magdalena Mircea ( Mădălina Manole) s-a născut pe data de 14 iulie 196, în judeţul Prahova. Pasiunea pentru muzică a moştenit-o de la mama ei. La vârsta de 15 ani a devenit membră a Cenaclului Tineretului Prahovean. Peste câţiva ani, apare împreună cu Ştefania Ghiţă, sub numele de Alfa si Beta la spectacolele Cenaclului Flacăra. În 1988 îl cunoaşte pe compozitorul Serban Georgescu cu care a colaborat de-alungul timpului.În 1990 devine cunoscută în România şi peste hotare cu piesa " FATĂ DRAGĂ" , compusă de Georgescu alături de care trăieşte până în anul 2002. După ceva ani, artista îşi reface viaţa alături de Petru Mircea, iar în 2009 se căsătoreşte şi îşi împlineşte visul de a deveni mamă. Pe 14 iulie 2010, în ziua în care împlinea 43 de ani este gasită, de către soţul său, decedată în locuinţa proprietate personală. INML a stabilit la data respectivă că artista s-a otrăvit cu o substanţă numită Furadan. Si de atunci...potopul presei. Ziarele de scandal căutau senzaţionalul, televiziunile se băteau în imagini cât mai horor, declaraţiile părţilor (socrii şi soţ) erau aşteptate ca pâinea caldă. Şi nu s-au lăsat aşteptate prea mult, atât soţul cât şi parinţii au început să se acuze şi să se bată pe custodia copilului artistei. Nici una din parţi nu a lasat garda jos, nici una nu a dat dovadă de bun simţ. Mădălina a trait şi a murit în tăcere, nu a făcut obiectul tabloidelor si a emisiunilor de scandal, însă cei care au iubit-o nu au ţinut cont de acest acest fapt şi au continuat circul mediatic. Şi au continuat...şi au continuat...până în ziua de azi. La mai bine de 9 luni de la moartea artistei, aceştia continuă să se acuze, să se jignească, să dea subiecte presei.
În tradiţia populară se spune că mortul pentru a se odihni în pace trebuie vorbit cât mai puţin.Voi cei care aţi cunoscut-o cel mai bine, de ce nu o lăsaţi? De ce nu faceţi pace? De ce nu încercaţi să vă creşteţi nepotul/fiul în armonie şi inţelegere? Asta numiţi voi iubire şi respect faţă de un om plecat mult prea devreme? Dacă mai aveţi un gram de decenţă încetaţi. E postul Sfintelor Paşti, faceţi pace, învăţaţi să iertaţi şi cresteţi "Marea dragoste" a Mădălinei în armonie, povestindu-i ce mamă frumoasă şi minunată a avut.
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu